Eu si ai mei

Autor: Jerome K. Jerome
Titlu: Eu si ai mei
Editura: Corint, Galeria de proza, Bucuresti, 2006; 300 pagini; 5 RON (redus de la 19.9 RON)
Titlul original: They and I (1909) – gratis aici
Nota data de mine: * * * * (din 5)

Eu si ai mei, nu chiar cea mai cunoscuta carte a lui Jerome K. Jerome, e povestea achizitionarii unei case la tara si a consecintelor unei astfel de fapte.

Eroul cartii, scriitor ale caror tare de caracter sunt tolerate de familia lui datorita convingerii lor ca oamenii de litere nu pot fi chiar intregi la cap, e hotarat sa isi indeplineasca un vis din tinerete: sa se mute la tara, intr-o casa „toata numai frontoane, si iedera, si balconase inchise”. Dupa doi ani de cautari se resemneaza sa cumpere o casa care, dupa cateva mici reparatii, va fi acceptabila.

Povestea cautarii casei si a mutarii e pretextul unei serii de cugetari, povestioare si anecdote pe teme diverse: de ce taranii din carti nu sunt la fel „pe teren”, de ce vacuta, porumbeii si cucuvelele fac zgomot doar cand vrei sa te odihnesti, psihologia jucatorilor de biliard, a agentilor imobiliari, a magarusilor, a parintilor si a copiilor. Mai aflam cum trebuie dusa o cearta conjugala si cum idealurile unui republican pot fi zguduite de furtul unei biciclete. Si altele, multe si felurite.

Jerome K. Jerome face parte, pentru mine, din tagma scriitorilor neseriosi care se uita la problemele serioase din exact acel unghi din care ele par cel mai caraghioase. E un scriitor al vietii cotidiene, obisnuite, cu mici hartoape si delusoare (asta il diferentiaza de Hasek sau Ilf si Petrov, umoristi mai buni pana la urma, zic eu). Scrie asezat si linistit, fara patos, nu pare sa judece pe nimeni si zambeste cand se gandeste la prostiile facute de el insusi. Il recomand cu caldura pentru zilele in care a nins si e ger si locul cel mai bun de pe lume e sub o patura.

Reclame