The Folklore of Discworld

Autori: Terry Pratchett, Jacqueline Simpson
Titlu: The Folklore of Discworld
Editura: Doubleday, London, 2008; 386 pagini; de capatat (pe ea scrie ca-i 17.99 GBP)
Nota data de mine: * * * * (din 5)

The Folklore of Discworld e singura carte aparuta in 2008 in seria Lumii Plate. Nu-i roman, nici macar fictiune: e un eseu (si in acelasi timp o lucrare de referinta) despre elementele de folclor ale Lumii Rotunde (astia suntem noi) din care s-a inspirat Pratchett cand a scris seria fantasy Discworld. Cartea e in mod clar scrisa pentru cei care au citit macar o data toate cartile din serie – deci neofitii ar trebui sa se tina departe de ea (contine spoliere!).

Cartea are 16 capitole:

1. The Cosmos: Gods, Demons and Things – mituri ale genezei, cate ceva despre zei, demoni, chestiile din dungeon dimensions, Bel-Shamharoth, auditori ai realitatii, Lovecraft.
2. Dwarfs – obiceiurile piticilor de pe Disc; de ce au ei nume nordice; legendele legate de The Scone of Stone (stiati, de exemplu, ca in catedrala din Reims exista un bolovan despre care se spune ca ar avea imprimat pe el conturul fundului lui Isus?).
3. Elves – despre elfi ca fapturi malefice – in folclorul pamantean si in realitatea de pe Disc.
4. The Nac Mac Feegle – pe Pamant cica li se spune pictsies.
5. Trolls – si garguie.
6. Other Significant Races – vampiri, banshees, golemi, pricolici, igori, zombi.
7. Beasties – dragonii, basiliscul, himera, sfinxul, pasarea phoenix, salamandrele, unicornii, The Luggage.
8. The Witches of Lancre – de ce sunt trei, de ce sunt wyrd, ce fac ele de fapt.
9. The Land of Lancre – povesti si legende despre stanci, cursuri de apa, poieni si dolmene.
10. The Witches of the Chalk – vrajitoarele din Chalk – capitolul asta nu l-am citit inca, pentru ca n-am citit cartile din seria Tiffany Aching.
11. The Chalk – nici capitolul asta nu l-am citit.
12. Heroes! – eroi legendari pe Pamant si pe Disc, mostenitori pierduti ai marilor regi, banchete de dupa moarte.
13. Lore, Legends and Truth – folclorul urban pe Pamant si pe Disc, scoli de vrajitorie, orase scufundate.
14. More Customs, Nautical Lore and Military Matters – alte obiceiuri urbane, vase fantoma, femei-soldat.
15. Kids Stuff… You know, about ‘Orrid Murder and Blood – bau-bau, zana maseluta, sabatorile de la mijlocul iernii (a se revedea titlul capitolului)
16. Death.

The Folklore of Discworld cuprinde o bogatie de legende si obiceiuri, comparate si comentate. De multe dintre ele stiam, dar de multe altele nu (mai ales de tot felul de legende din Insulele Britanice). E scrisa placut – lui Pratchett ii place sa povesteasca. E si o mini-antologie de poezie populara, pentru ca autorii dau macar cate un fragment din sursele despre care vorbesc. Chestiile cele mai interesante mi s-au parut cele legate de evolutia in timp a diverselor obiceiuri si traditii – capitolul despre Craciun, de exemplu. Mi-a mai placut foarte mult si sub-capitolul despre numaratul cotofenelor. In Insulele Britanice si in alte parti ale Europei exista credinta ca aceste pasari sunt antipatice, lacome, chiar servitoare ale diavolului. In mai toate regiunile Angliei si ale Irlandei se spune ca daca vezi cotofene inseamna ca ti s-a trimis un semn despre ce te paste, dar interpretarea semnului difera de la o zona la alta:

One for sorrow,
Two for joy,
Three for a girl,
Four for a boy,
Five for silver,
Six for gold,
Seven for a secret never to be told.

sau:

One for sorrow
Two for mirth
Three for a funeral
Four for a birth
Five for heaven
Six for hell
Seven’s the Devil his own self

In prefata cartii Terry Pratchett povesteste ca a cooptat-o pe Jacqueline Simpson pentru cartea asta dupa ce ea i-a spus, la o lansare de carte, ca stie cam 19 versiuni de astfel de poezii cu cotofene.

Cartea e si frumoasa: hardback, cu 16 planse desenate de Paul Kidby plus desenul de pe supracoperta (cu doua cotofene 🙂 ). Evident, e o carte „de popularizare”, scrisa pentru a te indemna sa descoperi mai multe. Cred ca pentru un copil ar fi de-a dreptul o comoara, dar pentru un cititor adult detaliile sunt uneori prea putine. De aceea autorii ofera la sfarsitul cartii si o bibliografie maricica (si care cuprinde si sectiunile Not folklore but never mind si And for those who want to go further – pentru cei intr-adevar hotarati).