Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for noiembrie 2009

Puscariasul

Autor: Kurt Vonnegut
Titlu: Puşcăriaşul
Editura: Humanitas, Raftul Denisei, Bucuresti, 2009; 256 pagini; 27 RON
Traducere: Viorica Boitor
Titlul original: Jailbird (1979)
Nota data de mine: *** si-un pic (din 5)

Toate cartile lui Vonnegut sunt pe-alocuri politice, dar Puşcăriaşul cred ca le intrece pe celelalte. Romanul este o autobiografie destul de dezlanata a domnului Walter F. Starbuck, cetatean american si fiu de imigranti.

Prefata romanului da indicii despre toate punctele importante din povestea lui Starbuck – fost activist comunist ajuns inalt functionar in administratia Nixon si ajuns puscarias dupa scandalul Watergate. Romanul nu e insa despre Watergate ci mai degraba o critica destul de amara a idealurilor socialiste si capitaliste puse in practica pe pamant american.

Walter F. Starbuck face tot felul de paranteze cand isi povesteste viata, si astfel aflam despre cum s-a intamplat ca un patron de uzina a ajuns sa isi impuste muncitorii sindicalisti, despre cum au fost executati pe nedrept doi anarhisti americani de origine italiana condamnati pentru crima (desi un golanas recunoscuse ca el e, de fapt, autorul acelei crime) si despre cum cateva zeci de muncitoare au murit dupa ce patronul lor le-a pus sa foloseasca vopsea radioactiva. Cazuri reale, cu toatele.

Puşcăriaşul spune si povestea unei femei care s-a straduit sa puna in practica idealurile socialismului si despre cum a esuat aceasta intreprindere. Concluzia lui Vonnegut: societatea capitalista da nastere unor monstri iar idealurile socialismului sunt pentru copii.

Ideile lui Vonnegut mi s-au parut foarte interesante, la fel si mini-povestioarele SF inserate prin carte si scrise de un alter ego al lui Kilgore Trout. Dar romanul in sine mi-a dat unele dificultati pentru ca mi s-a parut dezlanat si uneori obositor (multe capitole repeta povestea din introducere, pe care-o citisem deja). Cred ca romanul are toate ingredientele necesare pentru a-i duce pe cititorii sai de dreapta la enervari cu spume, Vonnegut e destul de radical in prezentarea ideilor sale. Pe de alta parte, in Puşcăriaşul exista o bogatie de date (reale) despre inceputurile miscarii sindicale din America, chestiuni interesante pentru cei so inclined.

Read Full Post »

Poezie de sambata

Messy Room

by Shel Silverstein

Whosever room this is should be ashamed!
His underwear is hanging on the lamp.
His raincoat is there in the overstuffed chair,
And the chair is becoming quite mucky and damp.
His workbook is wedged in the window,
His sweater’s been thrown on the floor.
His scarf and one ski are beneath the TV,
And his pants have been carelessly hung on the door.
His books are all jammed in the closet,
His vest has been left in the hall.
A lizard named Ed is asleep in his bed,
And his smelly old sock has been stuck to the wall.
Whosever room this is should be ashamed!
Donald or Robert or Willie or–
Huh? You say it’s mine? Oh, dear,
I knew it looked familiar!

Read Full Post »

Drumul

drumul

Autor: Cormac McCarthy
Titlu: Drumul
Editura: Humanitas, Raftul Denisei, Bucuresti, 2009; 224 pagini; 25 RON
Traducere: Irina Horea
Titlul original: The Road (2006)
Nota data de mine: **** pe de-o parte, ** pe partea cealalta (din 5)

The Road a castigat premiul Pulitzer in 2007 si James Tait Black Memorial Prize for Fiction in 2006. S-a scris foarte, foarte mult despre ea, majoritatea recenzentilor profesionisti (si multi dintre cei neprofesionisti, din cate am vazut) considerand-o extrem de buna. Capodopera, chiar. In cazul meu veti observa o parere impartita: mi s-a parut o carte foarte buna din punctul de vedere al realizarii tehnice si-a metodei de transmitere a mesajului (care-i si el frumos), dar cititorul de SF din mine a fost intai contrariat si pana la urma dezamagit de substanta acestei carti.

Cred ca deja cam toti cititorii blogului acestuia stiu despre ce e vorba in Drumul, dar recapitulez totusi. Un tata si un fiu merg spre sud, printr-o lume pustiita de o catastrofa (plantele si animalele au murit, cerul e acoperit de cenusa, se face tot mai frig, ploaia se transforma in ninsoare, chiar si furtunile de foc au incetat). Ei fac parte dintre putinii oameni care au supravietuit; si merg pe drumul spre sud, chinuiti de foame si de oboseala si gasind din cand in cand cate-o conserva ratacita; au incaltari artizanale, din fasii de panza si din bucati de plastic; intalnesc uneori alti oameni, dar acestia sunt de obicei canibali. Catastrofa avusese loc in urma cu cativa ani si ucisese totul in afara de oameni, iar proviziile umanitatii ajunsesera sa se epuizeze: dupa cativa ani in care s-au hranit din rezerve, supravietuitorii au ajuns sa se manance unul pe altul, iar omenirea urma sa-si incheie si ea existenta cand ultimul canibal de pe lume va muri si el de foame.

Totul e gri in lumea din Drumul, acoperit de cenusa si apoi de zapada cenusie. Dar tatal si fiul din poveste duc cu ei o chestie pretioasa – focul din inimile lor, moralitatea si credinta. Ei cred ca omul trebuie sa fie bun (intr-un inteles foarte crestin), si le e teama ca sunt singuri. Povestea din Drumul e cea a lucirilor acestei credinte si-a tandretei dintre tata si fiu, amandoua ezitante in bataia vanturilor si valurilor. Toata povestea e scrisa minimalist, e foarte bine lucrata, evolutia sentimentelor personajelor si cea a micii lor lumi se citeste frumos printre randuri. Cormac McCarthy surprinde minunat faptul ca drumul dificil dintre nastere si o moarte inevitabila e lipsit de sens in lipsa unei credinte, a unui scop mai nobil decat umplerea burtii – in lipsa scopului natural de propasire a speciei si-a modului de viata aferent, personajele se agata de credinta intr-o mantuire a speciei respective.

Aici se incheie prima parte a acestei recenzii, cea in care argumentez de ce i-as da cartii patru buline din cinci. I-as fi dat cinci buline daca deznodamantul era altul – mi-ar fi placut sa nu cunosc sfarsitul drumului celor doi, cred ca argumentul lipsei de speranta si de scop ar fi fost prezentat mai frumos intr-o poveste a unui drum fara sfarsit. In plus, din punctul meu de vedere, sentimentalitatea finalului e oarecum fortata.

Trecand acum la jumatatea de Adina care si-ar dori sa-i dea acestei carti doua buline din cinci: pentru un cititor de literatura SF post-apocaliptica Drumul prezinta cateva probleme.

1. Autorii de texte SF incearca de obicei sa prezinte o lume coerenta, in care apoi insereaza parabole, fabule, povestiri cu miez moral mai bine sau mai putin bine scrise. Unii dintre ei au scris texte comparabile cu Drumul, daca ne gandim la substanta morala a povestilor. Romanul lui Cormac McCarthy, pe de alta parte, mi s-a parut incoerent din punctul de vedere al lumii construite:

* Catastrofa care-a distrus civilizatia umana este de domeniul magiei: a inceput cu o serie de explozii care-au distrus intreaga biosfera, dar nu e iarna nucleara – pentru ca modelele teoretice spun ca o iarna nucleara incepe cu frig naprasnic, continua cativa ani cu acelasi frig naprasnic si se termina odata cu venirea unei primaveri. In timpul unei ierni nucleare nu cad precipitatii. Din astfel de considerente teoretice pot fi indepartate si ipotezele unei ierni vulcanice sau cauzate de impactul cu un meteorit urias. Iar daca era totusi vorba de-o iarna nucleara oamenii ar fi disparut mult mai rapid (totul fiind contaminat, inclusiv picaturile de ploaie care tot pica pe ei).

* In urma catastrofelor de proportii apocaliptice speciile care raman in viata sunt cele de talie mica. Bacterii, alge, viermisori, rozatoare. Nu oameni. Vietuitoarele acestea marunte se reproduc rapid, ceea ce duce la aparitia rapida a unor specii noi, adaptate noilor conditii meteo. Chestia asta s-a intamplat chiar si intre ruinele Cernobâlului.

* Problema canibalilor, carora nu le da prin cap ca-i mai simplu sa faci conserve decat sa hranesti aiurea tot septelul.

In Drumul exista tot felul de astfel de inconsecvente si chestii ilogice, ciudate pentru un cititor care-i obisnuit sa desluseasca functionarea unor lumi extraordinare.

2. Autorilor de literatura SF li se iarta rareori scrierile lipsite de plot (ceea ce Drumul nu are) si de personaje credibile. Legat de acest al doilea punct, personajul fiului e destul de ireal daca nu luam in considerare incarcatura morala & mistica pe care autorul i-o arunca pe umeri. El s-a nascut dupa apocalipsa, a cunoscut doar lumea devastata, totusi e perpetuu speriat si uimit, incapabil sa-si poarte de grija timp de cinci minute. Este clar ca pentru ca mesajul moral sa fie coerent era nevoie de un astfel de personaj, dar eu cel putin nu rezonez la mesaje umane-mult-prea-umane transmise de personaje de paie.

Iata, deci, parerile mele cele impartite si firele de par corespunzatoare. Drumul nu-i in orice caz o carte slaba, dar, poate dintr-o lipsa nativa de sensibilitate, nu m-a dat pe spate, asa cum am vazut ca a facut-o cu multi alti cititori. Ce-i singur e ca nu e o carte SF, elementele SF sunt doar o spioala peste o poveste religioasa expusa cu tehnica (literara). Eu cel putin cu asta am ramas.

Cateva alte recenzii:

Capricornk13
Dragos
Cititor SF
Ameer
Anda Grarup
Fiction Addiction
Spadez

Si, la Metacritic, o lista cu multe recenzii aparute in ziarele de pe-afara.

Read Full Post »

Millenium 1

Editori: Michael Haulică, Horia Ursu
Titlu: Millennium fantasy & science fiction
Editura: Millenium Press, Satu Mare, 2009; 332 pagini; 30 RON
Nota data de mine: *** si jumatate (din 5)

Millennium fantasy & science fiction reuneste 10 povestiri SF scrise de autori romani si americani:

*Jeff Carlson, Cerul îngheţat (Frozen Sky– castigatoare a premiului I la concursul Writers of the Future – 2007)
*Marian Coman, Crama lăutarilor
*Sebastian A. Corn, Epidemia
*Jack Dann, Da Vinci înălţîndu-se (Da Vinci Rising – premiul Nebula pentru nuvela in 1996)
*Dan Doboş, Îngeri, ieşiţi din morminte
*Cory Doctorow, Cînd sysadminii conduceau Pămîntul (When Sysadmins Ruled the Earth, 2006)
*Dănuţ Ivănescu, Gesta Kaenorum
*Liviu Radu, Eu te-am iubit, Paraschivo
*Richard Paul Russo, Un loc mai bun (A Better Place, 2002)
*John Scalzi, Întrebări pentru un soldat (Questions for a Soldier, 2005)

Doua dintre povestiri nu le-am citit de data aceasta – cea a lui Doctorow pentru ca o citisem in original si in varianta BD si ma lamurisem ce-i cu ea si cea a lui Jack Dann pentru ca am intalnit rareori povestiri de „istorie alternativa” care sa-mi placa si pentru ca m-am lamurit din primele trei pagini ca Da Vinci înălţîndu-se o sa ma enerveze (Da Vinci lucreaza la nu stiu ce impreuna cu Machiavelli => textul nu ma intereseaza).

Despre celalte povestiri: tematicile sunt diverse (texte fantastice, o mini-distopie, vreo doua texte SF destul de clasice, un mix de SF cu roman politist hard boiled, un interviu), deci cei carora le plac multe subgenuri si teme SF vor fi fericiti. Cel mai mult mi-au placut povestirile autorilor romani:

* In Crama lăutarilor si Gesta Kaenorum elementele SF sunt destul de discrete; prima e scurta si placuta, are in centru cativa instrumentisti nevoiti sa cante prin birturi si schepsisul fantastic e de gasit la final; a doua, mai lunga, cuprinde peregrinarile prin lumea cunoscuta la unui calugar vlah de la inceputul secolului IX. O poveste de formare si de calatorie, deci, in care vlahul ajunge sa afle si despre un anumit trib ciudat care serveste niste zei bolnavi. Povestea cu zeii seamana foarte mult cu cea dintr-un episod din Star Trek (TNG, „Time’s Arrow”), dar nu asta conteaza foarte mult: mi-a placut mai degraba pentru aventurile de erudit ale vlahului si pentru atmosfera placuta.

* Epidemia e un text destul de clasic, cu o multime de inventii SF interesante – oameni legat permanent la un soi de Internet, masinarii controlate cu ajutorul gandurilor, animale inginerite genetic intr-un mod interesant. Efectul de cufundare intr-o lume diferita e perfect, povestirea are si cateva personaje 3D, intriga mi s-a parut nitelus trasa de par. Dintre toate textele din volum, pe acesta l-as pune pe locul 2 in ordinea preferintelor mele. Daca ar fi fost nitel mai lung, daca intamplarile ar fi curs mai lin, ar fi fost de nota 10.

* Îngeri, ieşiţi din morminte – asta-i textul care mi-a placut cel mai mult. E un soi e capitol dintr-o distopie completa, care poveste despre o lume in care implanturile devin obligatorii pentru toti oamenii. Ele sunt folositoare, se spune, dar problema cea mai mare e totusi ca unii dintre noi nu ne dorim cu orice pret sa fim mai buni. Îngerii sunt cei care refuza un asemenea tratament si care incearca sa arate lumii ca punctul lor de vedere trebuie luat in considerare. Mi-a placut povestirea pentru ca e coerenta, completa, mi s-a parut scrisa fara ezitari. Are si un mesaj, de digerat in functie de convingerile fiecarui cititor.

* Ultimul text romanesc din volum e Eu te-am iubit, Paraschivo. Cu acesta n-am rezonat prea bine – e un soi e satira a fotbalului romanesc, in care Bucurestiul devine Republica Fotbalistica si se separa de restul Romaniei. Stabilitatea sa e amenintata de miscarile violente ale suporterilor diferitelor cluburi, enervati de un incident violent de pe un stadion. Se face misto de tot felul de apucaturi romanesti contemporane; din pacate studiul lor nu m-a pasionat, poate pentru ca nu urmaresc indeaproape actualitatea damboviteana.

Dintre textele straine cel mai mult mi-a placut primul, Cerul îngheţat, in care niste exploratori intalnesc pentru prima oara specia inteligenta de pe Europa, unul dintre satelitii lui Jupiter. E o poveste interesanta despre un prim contact semi-esuat (oamenii ajung sa-i cunoasca mai bine pe extraterestri, dar isi dau seama si ca orice discutie cu ei e inutila). Singura obiectie pe care o am, relativ la acest text, e legata de tehnica narativa folosita de autor: naratiunea principala e intrerupta destul de des de flashback-uri, menite sa o completeze. Chestia asta da un oarecare dinamism povestirii, dar mie nu-mi place in mod deosebit pentru ca mi se pare ca interesul pentru „ce-a fost” scade cand stii deja „ce-o sa fie”.

Cînd sysadminii conduceau Pămîntul e, dupa parerea mea, un text foarte mediu. Doctorow e un scriiitor angajat si se foloseste de povestiri ca sa transmita mesajul sau, cu mai mult sau mai putin succes. Premisa povestirii acestia mi s-a parut destul de slabuta – sysadminii raman in viata dupa un oarecare apocalips – iar ideile interesante cam putine.

Trecand la Un loc mai bun, povestirea nu face parte dintre genurile pe care le prefer. Are toate ingredientele care-mi displac la romanele hardboiled (detectivul antipatic si plin de probleme, violenta fara sens, scenele gore si colectia de personaje dure). Elementele SF nu sunt numeroase: apar in discutie un soi de dopuri pe care ti le bagi undeva si apoi plutesti peste India (stiu ca sunt rea) si o tehnica de-a baga in altii dopurile astea, dar de-a pluti tu. O povestire slabuta, dupa parerea mea.

Ultimul text in volum, unul destul de scurt, e Întrebări pentru un soldat. Mi s-a parut OK – structura e cea a unui document de arhiva, o transcriere a unei conferinte tinute pe o colonie pamanteana de un ofiter de stat major din fortele armate care apara civilizatia umana. In text exista un filon umoristic – pe langa o aluzie la unele fapturi vermiforme binecunoscute oricarui cititor de SF mai avem si o exemplificare a unei metode clasice si pasnice de amutire a disidentilor.

Intreaga antologie mi s-a parut foarte onorabila: textele care mi-au placut au fost mai numeroase decat celelalte, tematicile sunt diverse, iar calitatea textelor romanesti da sperante pentru antologiile viitoare. Am, de fapt, doar doua nemultumiri legate de antologia aceasta. Prima: selectia textelor straine, un pic mai slabe decat ma asteptam. A doua: faptul ca e prea scurta. Citind-o, m-am cufundat in atmosfera antologiilor romanesti de pe vremuri, cele cu multe sute de pagini si cateva zeci de povestiri. Stiu ca Millenium Press a scos deja inca doua antologii, dar nu-i chiar acelasi lucru.

Alte cateva recenzii:

Observator cultural
Nautilus
Bookblog
Balin Feri
Cititor SF

Read Full Post »

Castigatorii concursului HungerBlogs

Este momentul sa anunt castigatorii concursului.

Raspunsurile corecte la intrebari sunt:

1. d – in conditiile date in intrebare, lipsa apei e problema cea mai importanta a bravului excursionist. Nu-i prea frig, fara mancare rezisti o saptamana-doua, fara apa nu.

2. c – majoritatea ati ales a, dar varianta aceasta de raspuns nu-i prea buna; atarnand mancarea langa cort nu rezolvati de fapt nimic, pentru ca riscati ca orice animal care e tentat de potol sa se impiedice de cort si sa va provoace importante daune morale si materiale. Iar pungi impermeabile se gasesc, am eu una 🙂

3. a – cred ca e destul de clar aici. Nu are rost sa incercati sa speriati ursul/sa va luptati cu el. Veti pierde. Credeti-ma pe cuvant.

4. e – Dupa cum spunea si gingav, ursul stie sa se urce in copac. Va fi cu atat mai motivat cu cat va simti aroma minunatului salam de Sibiu din rucsacel. Evident, ati putea sa lasati rucsacul langa copac; dar o solutie mult mai buna e sa lasai jos rucsacul si sa plecati linistit. Pana cand va straduiti sa extrageti doar mancarea din bagaj riscati sa fiti atacati de urs.

5. d – Dincolo de utilitatea Costelului in detectarea prapastiilor, varianta aceasta este cea mai eficienta in termeni de timp pana la refugiu si probabilitate sa scapati intregi. Mergand in cercuri tot mai largi in jurul dvs., un prieten are toate sansele sa gaseasca marcajul repede. Variantele b si e sunt relativ rezonabile daca aveti deja multa experienta in mersul pe munte si daca sunteti familiarizati cu zona, dar sansele de a va rataci si de-a ajunge unde si-a intarcat dracul copiii sunt mai mari. Varianta c nu e foarte buna – sansele sunt mari sa ajungeti fie in prapastie fie pe marginea acesteia; evident, nu e musai sa patiti ceva, dar, fiind deja ora 15 si dvs fiind probabil obositi, nu e deloc indicat sa pierdeti vremea prin ceata urcand si coborand aiurea. Ma bucur ca varianta a nu s-a bucurat de increderea participantilor la concurs – salvamontii nu sunt niciodata incantati sa fie chemati de oameni care s-ar putea salva si singuri.

6. b – Spre bucuria lui gingav si tristetea tuturor celorlalti, consumul de usturoi e una dintre cele mai bune metode naturiste de alungat țânțarii. Pentru cei care nu iubesc aceasta benefica delicatesa, o alternativa este lamaia (but where’s the fun in that?). Animalele in cauza sunt, din contra, atrase de mirosul de deodorant/sampon/sapun parfumat, de aceea se recomanda evitarea folosirii acestor cosmeticale pe toata durata expeditiei 😛 Fumul unei tigari este o metoda imperfecta de protectie, dupa cum am descoperit eu insami in confruntarile cu numeorase haite insetate de sange omenesc. In primul rand, țânțarii va vor musca in zonele temporar ne-afumate (ceafa, spre exemplu, sau mainile). Apoi, țânțarii cei mai hotarati ignora fumul de tigara – chestiune verificabila, spre exemplu, la minunatul Tau dintre Brazi din Muntii Retezat, de unde abia am scapat intreaga. In ultimul rand, nu-i la indemana oricui sa fumeze incontinuu 3-4 ore pe seara, pentru ca intoxicatia cu nicotina exista si e destul de nasoala.

Acestea fiind spuse, castigatorii celor doua exemplare din Sfidarea sunt gingav (care a dominat proba, cu patru cinci raspunsuri corecte) si M (primul participant care a dat 3 raspunsuri corecte). Felicitari lor si multumiri tuturor pentru participarea la concurs. Sper ca v-ati amuzat 🙂

Am sa transmit editurii Nemira adresele de email ale celor doi castigatori, iar editura ii va contacta pentru a obtine de la ei adresele postale unde doresc sa primeasca premiul.

Read Full Post »

Poezie de sambata

Bazonka

by Spike Milligan

Say Bazonka every day
That’s what my grandma used to say
It keeps at bay the Asian Flu’
And both your elbows free from glue.
So say Bazonka every day
(That’s what my grandma used to say)

Don’t say it if your socks are dry!
Or when the sun is in your eye!
Never say it in the dark
(The word you see emits a spark)
Only say it in the day
(That’s what my grandma used to say)

Young Tiny Tim took her advice
He said it once, he said it twice
he said it till the day he died
And even after that he tried
To say Bazonka! every day
Just like my grandma used to say.

Now folks around declare it’s true
That every night at half past two
If you’ll stand upon your head
And shout Bazonka! from your bed
You’ll hear the word as clear as day
Just like my grandma used to say!

Si inca una:

The Lion

by Spike Milligan

If you’re attacked by a Lion
Find fresh underpants to try on
Lay on the ground quite still
Pretend you are very ill
Keep like that day after day
Perhaps the lion will go away

Read Full Post »

Concurs HungerBlogs

Dupa cum s-a anuntat pe blogul Nemira, particip la concursul HungerBlogs; sunt puse la bataie doua exemplare din Sfidarea, cartea a doua din seria Jocurile Foamei.

Proba:

Context: Katniss, eroina din Jocurile Foamei, este o supravietuitoare. Lasata singura in padure, ea stie sa faca rost de mancare, sa aprinda un foc, sa gaseasca apa si sa se fereasca de animalele salbatice. Ea e o fata admirabila, al carui exemplu merita sa fie urmat.

Concursul: vor castiga doua exemplare din Sfidarea acei doi concurenti care vor avea punctaj cat mai mare la urmatorul test de cultura generala:

1. Ati ajuns singur intr-o padure de foioase; este vara; v-ati ratacit; sunteti la distanta mare de civilizatie (3-4 zile de mers); mai sunt doua-trei ore pana la caderea noptii; nu aveti la dvs. decat echipamentul de baza al pantofarului: un briceag, o bricheta si un pachet de tigari. Care actiune din cele de mai jos este prioritara pentru ca dvs. sa aveti sanse maxime de supravietuire?

a. Construirea unui adapost din crengi, ferigi, muschi de copac.
b. Gasirea de lemne si facutul focului.
c. Vanatoarea, pescuitul, scormonitul dupa radacini, gasirea de fructe de padure.
d. Gasirea unui curs de apa.
e. Incendierea padurii si asteptarea pompierilor.
f. Constituirea unei torte sau a altei surse de iluminat si continuarea drumului.

2. Ati campat intr-o zona in care traiesc multe animale salbatice (ursi, rozatoare, rasi, vulpi, etc). Stati intr-un cort cu doua intrari si doua anticamere. Unde e cel mai bine sa va tineti rezervele de hrana?

a. Intr-o punga agatata in copac, langa cort.
b. In cort, in dreptul uneia dintre iesiri.
c. Intr-o punga impermeabila plasata in parau.
d. In cort, la picioare.
f. In anticamerele cortului.
e. In cortul amicului Costel.

3. Nu ati stiut raspunsul bun la intrebarea nr. 2, iar acum un urs sfasie una dintre intrarile cortului si se pregateste sa intre peste dvs. Dar nu e inca totul pierdut! Cum iesiti din aceasta situatie penibila?

a. Iesiti cu calm din cort, folosind usa cea mai indepartata de urs. Va indepartati de tabara si asteptati sa treaca urgia.
b. Ii dati ursului un pumn/picior in nas. In caz ca aveti la indemana briceagul, folositi si aceasta arma.
c. Strigati la urs; el se va speria de dvs. In plus, amicul Costel va putea sa iasa din cortul vecin si sa puna pe fuga fiara.
d. Speriati ursul cu ajutorul brichetei.
e. Ii dati ursului in nas cu spray de tantari/deodorant/sosete mucede.

4. Ati plecat intr-o expeditie de o zi prin muntii patriei. Aveti la dvs. un rucsacel de tura, iar in el ati luat o sticla de apa, un aparat de fotografiat, un briceag, o pelerina de ploaie, un fluier de semnalizare, niste paine, niste salam de Sibiu, doi ardei si o lanterna. Mergeti voiosi prin padure dar, la un moment dat, observati un urs. El e la vreo 70 de metri de dvs. si va priveste cu un interes nedisimulat. Ce-i de facut?

a. Va urcati intr-un copac.
b. Scoateti aparatul de fotografiat, verificati ca blitz-ul functioneaza si pozati minunatul exemplar. In caz ca ursul nu-i fotogenic ii puteti atrage atentia folosind fluierul de semnalizare.
c. Incercati sa intimidati ursul: tipati, gesticulati, faceti cat mai mult zgomot (aici fluierul de semnalizare va fi de un real folos).
d. Scoateti painea si salamul din rucsac si le oferiti ursului.
e. Abandonati arme si bagaje si va indepartati de locul cu pricina.
f. Nimic, soarta dvs. este pecetluita.

5. Ati plecat intr-o tura de creasta impreuna cu amicul dvs. Costel. Este vara, pe la ora 15, si sunteti aproape de varf. Dar se lasa o ceata pacatoasa si va dati seama, la un moment dat, ca de vreo 5 minute nu ati mai zarit nici un marcaj. Cararea nu e vizibila, traseul trece peste bolovani. Cum procedati?

a. Strigati dupa ajutor, alertati salvamontul cu ajutorul telefonului mobil.
b. O luati inapoi, puteti ajunge in varf si maine, pe vreme mai buna.
c. O luati la vale si cautati un fir de apa; apoi il urmati pe acesta, pana la cel mai apropiat refugiu.
d. Ramaneti unde sunteti si il trimiteti pe Costel sa caute, in jur, marcajul, dar fara ca el sa se indeparteze prea mult (strigati din cand in cand unul spre altul pentru a verifica acest ultim punct).
e. Va folositi simtul de orientare pentru a gasi varful; acolo veti gasi sigur marcajul si veti putea cobori in siguranta.

6. Stati langa corturi si jucati carti cu amicii dvs, dar țânțarii sunt numerosi si flămânzi si nu va lasa in pace. Cum scapati de ei?

a. Folositi deodorant – mirosul sau va camufla aromele naturale care ii atrag pe misei.
b. Mancati usturoi, se stie ca speciile care sug sangele poporului nu suporta usturoiul.
c. Miscati-va cat mai putin, tantarii va vor confuda astfel cu un bolovan si nu vor fi interesati de dvs.
d. Aprindeti o tigara si suflati fum inspre nemernici.
e. Intonati cateva melodii de drumetie (pot sugera sa incercati cu Andrii Popa) – țânțarii vor fi derutati si vor pleca spre mealeaguri mai putin zgomotoase.

Si, cu voia dumneavoastra, intrebarea numarul 7:

Ati ajuns intr-o poeinita, pe malul unul lac minunat. Zariti un card de gaste salbatice care-si invata puisorii sa zboare. Va pregatiti sa le fotografiati, dar deodata observati un vulpoi care se pregateste sa atace fericita familie. Cum procedati?

a. Va pregatiti sa fotografiati evenimentul: the prime directive va interzice sa interveniti pentru a salva gastele, dar existenta lor este astfel documentata de dvs., nu au trait in van.
b. Aruncati cu o piatra dupa vulpe: the prime directive nu poate fi atat de cruda incat sa va interzica sa salvati niste boboci adorabili.
c. Aruncati cu o piatra dupa vulpe. Falsificati jurnalul de expeditie astfel incat el sa indice ca acele gaste erau inteligente si ca misiunea dvs. era sa le contactati, pentru a le invita where no goose has gone before.
d. WTF?

Regulament pentru participantii la concurs:

1. Cele doua exemplare din Sfidarea sunt oferite de Nemira. Eu voi transmite editurii doar numele si adresele de email ale celor doi castigatori.
2. Exista un singur raspuns corect la fiecare intrebare. Exceptie face intrebarea numarul 7, la care nu sunt convinsa ca exista vreun raspuns.
3. E musai sa raspundeti la intrebarea numarul 7, desi ea nu intervine in punctajul final. Luati-o ca pe un test de admitere in concurs 🙂
4. Sunteti liberi sa oferiti argumente pentru alegerea unui raspuns sau a altuia. Creativitatea nu se puncteaza, dar e apreciata 🙂
5. Daca mai mult de doi participanti iau punctajul maxim atunci departajarea se va face in functie de rapiditatea raspunsurilor.
6. Comentariile pe acest blog sunt moderate; comentariul dvs. nu va aparea decat dupa ce il aprob eu; nu va nelinistiti, deci, daca raspunsurile dvs. nu apar imediat.
7. Data-limita pentru participarea la concurs este 22 noiembrie. In 23 noiembrie am sa anunt castigatorii.
8. In caz ca nu e clar – raspunsurile vor fi comentarii la aceasta postare. Va rog sa nu mi le trimiteti pe mail.

Succes!

Update: Castigatorii au fost anuntati aici.

Read Full Post »

Trei anunturi

*O nouă întâlnire a cenaclului de literatură ştiinţifico-fantastică ProspectArt va avea loc luni 23.11.2009, de la ora 18:00, la Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” din bulevardul Lascar Catargiu 21 (fost Ana Ipatescu), Bucuresti.

Prospectart nov

Tema intrunirii este genul fantasy.

Se vor discuta si se vor dezbate urmatoarele subiecte : genul fantasy – o incercare de definire, fantasy – origine si autori relevanti , fantasy – un gen sau un domeniu al imaginarului , fantasy de import si fantasy romanesc.

Şi-au anunţat intenţia de a citi: Liviu Radu, Brindusa Luciana Grosu, Roxana Brinceanu si Cristian Tamas.

Sunt aşteptaţi şi bineveniţi toţi iubitorii de science fiction si fantasy, scriitori şi fani deopotrivă. Detalii aici.

*Continua lecturile publice de la Muzeul Ţaranului Roman; Miercuri, 18.11.2009, la ora 19, Povestitorii de la Şosea vor fi Ana Maria Sandu si Dan Lungu. Moderator – Marius Chivu. Detalii aici.

sosea nov

* Si un anunt pentru timisoreni: joi, 19.11.2009, de la ora 18:00, librăria Cartea de nisip şi Editura Polirom vă invită la lansarea celui mai recent volum semnat Vasile Ernu – Ultimii eretici ai Imperiului. Participă alături de autor: Radu Pavel Gheo, Dan Ungureanu, Daniel Vighi. Detalii aici.

lansare ernu

Read Full Post »

Copilul 44

Copilul 44

Autor: Tom Rob Smith
Titlu: Copilul 44
Editura: Paralela 45, Bestseller, Bucuresti, 2008; 488 pagini; 39 RON
Traducere: Doru Castaian
Titlul original: Child 44 (2008)
Nota data de mine: *** (din 5)

Child 44 a fost publicata in 20 de tari, a fost pe lista lunga a premiilor Booker si a castigat in 2009 premiul Waverton Good Read. E prima carte dintr-o trilogie; urmatorul volum (The Secret Speech) a aparut in 2009.

Cartea e un thriller istoric plasat in URSS-ul anilor ’50; personajul principal al cartii este agent al MGB, politie secreta sovietica precursoare a KGB-ului. El e confruntat cu o serie de crime avand ca victime copii, dar elucidarea misterului e dificila. Principala piedica e data de sistemul juridic sovietic, in care crima era considerata o aberatie imposibil de gasit intr-o tara comunista (mai putin daca era comisa de agenti straini). Politia era nevoita sa puna crimele in carca strainilor sau in cea a nebunilor sau a homosexualilor; orice agent de politie care indraznea sa creada ca un cetatean sovietic ar fi putut sa fie vinovat de vreo omucidere risca sa fie deportat sau ucis, pentru propaganda anti-sistem.

Romanul e inspirat de un caz real, cel al criminalului in serie Andrei Chikatilo, si imprumuta foarte multe detalii din cazul acesta. Ce aduce nou Tom Rob Smith: mutarea cazului in anii terorii staliniste si romantarea motivatiilor criminalului.

Copilul 44 m-a tinut cu sufletul la gura: prima jumatate e cartii e pasionanta, detectivul are o poveste interesanta, desi se inscrie cu usurinta intr-un tipar cunoscut cititorilor de romane politiste (politist cu probleme in familie, dependent de amfetamine, care cerceteaza singur un caz violent si se confrunta cu superiorii sai lipsiti de constiinta). Autorul face si un portret al URSS-ului (incepand cu foametea din Ucraina anilor ’30 si trecand prin anii Gulagului), chestie interesanta intr-un thriller.

Daca in prima carte i-am iertat cu usurinta autorului unele abateri de la realitatea istorica – activitatile politiei secrete, de exemplu, sunt prezentate inexact – in a doua parte problemele au inceput sa se adune. Scenariul vireaza brusc spre Hollywood – evadari spectaculoase si incredibile, confruntari cu oamenii rai si, intr-un final dramatic, marea descoperire cu iz de soap opera.

Copilul 44 e, deci, o carte care incepe bine dar se pierde pe parcurs. Dar avantul dat de prima jumatate a cartii a fost suficient, in cazul meu, pentru a continua lectura pana la sfarsit in ciuda inexactitatilor istorice si a catorva alte scapari are scriitorului – coincidente un pic cam groase si obiecte care apar si dispar din buzunarele detectivului intr-un mod suspect.

Editia romaneasca mi s-a parut excelenta – traducerea e foarte buna, nu exista greseli de tipar, coperta arata bine si e o adaptare a celei originale.

Bonus:

Despre carte pe blogul traducatorului.

Recenzia din Guardian.

Read Full Post »

Sambata, 28 noiembrie, SRSFF va gazdui doua evenimente – ambele la standul librariei Nautilus (parter, standul 37):

SRSFF

Ora 12.00 – Decernarea premiilor Societăţii Române de Science Fiction şi Fantasy.

Ora 12:30 – Lansarea volumului de proză SF romaneasca Alte Ţărmuri; volumul cuprinde numai texte inedite si este primul din colectia Survol. Coperta:

Alte Tarmuri

Mai multe detalii despre aceste doua evenimente gasiti aici si aici.

28 noiembrie va fi, zic eu, ziua intrunirii sefistice de toamna-iarna; in programul oficial al targului de carte sunt incluse, pentru aceasta zi, si alte evenimente si lansari interesante:

13.00 EDITURA TRITONIC
Lansare colecţia „Fantasy”: „O după amiază cu bere şi zâne” – Liviu Radu; „Regina elfă” – Oana Stoica Mujea

13.30 EDITURA HUMANITAS
Lansare: „Drumul” – Cormac McCarthy
Participă: Cristian Tudor Popescu, Irina Horea, Florin Iaru, Denisa Comănescu

14.00 EDITURA PARALELA 45
Colecţia „Ficţiune făra frontiere”. Lansarea cărţilor: „Valurile liniştesc vântul sau pelerinii timpului” – A. & B. Strugaţki; „Ministerul Cazurilor Speciale” – Nathan Englander; „Tapiserii” – Ramón Gómez de la Serna; „Teroristul necunoscut” – Richard Flanagan
Invitaţi: Ion Bogdan Lefter, Bedros Horasangian, Liviu Radu, Valerian Stoicescu

15.00 EDITURA NEMIRA
Lansări noutăţi SF şi Fantasy
Invitaţi: Mihai Dan Pavelescu, Mircea Pricăjan, Michael Hăulică

16:00 EDITURA MILLENIUM PRESS
Lansari noutati SF

16.00 EDITURA PARALELA 45
Colecţia Bestseller: „Codex 632” – José Rodrigues dos Santos; „Legământul Machiavelli” – Allan Folsom; „Pelerinii tenebrelor” – Serge Brussolo; „Shutter Island”- Dennis Lehane
Invitaţi: Michel Hăulică, Angelo Mitchievici, Cătălin Sturza

Din cate am inteles va mai exista, tot sambata, si o lansare a cartilor noi de la Millenium Press, dar nu stiu alte detalii.
Ne vedem pe-acolo 🙂

Read Full Post »

Older Posts »