Autor: Paul Auster
Titlu: Un om in intuneric
Editura: Polirom, Iasi, 2010; 228 pagini; 23 RON
Traducere: Daniela Rogobete
Titlul original: Man in the Dark (2008)
Nota data de mine: *** si ceva (din 5)
Man in the Dark este cel de-al saisprezecelea roman al lui Paul Auster, daca am calculat eu bine. Cartea nu a castigat nici un premiu literar important. Ea poate fi incadrata genului distopiei sau celui al istoriei alternative, pentru ca multe dintre intamplari au loc intr-o America in care victoria in alegerile din anul 2000 a lui George W. Bush si prostestele vehemente iscate de ea au dus la un razboi civil de durata intre cei pro-Bush si ceilalti.
Toate acestea sunt imaginate de personajul principal al cartii, August Brill. Batran, vaduv, invalid, el locuieste alaturi de fiica si de nepoata sa intr-o casa descrisa ca o adevarata Vale a Plangerii. Asta pentru ca fiecare dintre ei a fost lovit de nenumarate tragedii personale, si fiecaruia ii este foarte greu sa treaca peste ele si sa isi duca viata mai departe. Brill nu poate sa doarma, si isi imagineaza, intre diverse ganduri despre cum s-a ajuns aici, America alternativa despre care vorbeam mai sus.
Personajul central din fantezia batranului e un barbat pe nume Owen Brick. El e transportat brusc intr-o tara bantuita de razboi, in care oamenii sunt disperati, violenti si gata sa faca orice pentru a iesi din aceasta situatie. Brick afla ca are grad de caporal intr-una dintre cele doua armate adverse, ca razboiul a saracit America si a izolat-o de restul lumii si ca el este singurul care poate schimba mersul lucrurilor. Asta pentru ca el se poate intoarce in lumea lui si il poate ucide pe cel responsabil de raul din lume – batranul Brill, cel care isi imagineaza totul.
Temele discutate in carte: vinovatia autorului fata de personajele sale (pentru ca face cu ele orice isi doreste); dragostea si camaraderia (ultima fiind cea care da sens relatiilor dintre oameni); razboiul ca factor de coeziune al SUA (cel din Irak, in acest caz, fara de care conflictele interne ar fi putut sa devina violente).
Am citit destul de repede Un om in intuneric si unele parti mi-au placut destul de mult – mai ales cele de inceput, povestea incepe sa stagneze la un moment dat. Nu pot totusi sa nu remarc ca Paul Auster a scris aici un roman mai modest decat cele pe care le-am citit pana acum. Profunzimea lipseste in analizarea relatiilor interumane si in cea a politicii americane – „uniti prin razboi” pare sa fie oarecum simplist. O carte onorabila, in concluzie, dar cu multe parti care scartaie dintr-un motiv sau altul.
[…] totul în ceva mai mult de 220 de pagini format de poche, aşa cum a apărut cartea la Polirom. Cartea impune prin profunzimea sentimentelor şi a emoţiilor, aşa după cum remarca criticul de la San […]