Am fost interpelata de tlön, care ma intreaba astfel:
zi care [crezi tu ca] e cel mai IDIOT blog ro
daca poti, argumenteaza
[cerinta 2 e optionala.. se stie ca idiotenia, la fel ca sfintenia sau oltenia – transcend logica obisnuita]
Reglari de conturi deci, rautate, barfa si marunt tocare. Fiind pisica si natural corupta, cum bine spune tlön, am zgariat prin bloguri si mi-am agatat gherutele de acesta: questioare. Am tors de placere cand am observat ca e un bun client pentru o smotoceala ca la carte.
Domisoara care animeaza blogul in cauza urmeaza in prezent facultatea de Litere. Ea citeste si comenteaza, in consecinta, opere fundamentale ale literaturii universale. Citind alene impresiile ei de lectura si tolanindu-ma incet de plictiseala, mi-a amintit, intr-o prima faza, de o pisica galbuie care mi-a fost colega la facultate si care declara, destul de sigura pe ea, ca romanul ei preferat e Rosu si alb (spunea ca se asorteaza bine, dar nu am de unde sa stiu, prefer culorile mai inchise). Apoi am vazut ca bloggerita noastra citeste (!) cartile despre care scrie si ca pune pe blog rezumate ale actiunii, usor reutilizabile de alti scoleri model. Asta e intr-un mic fel bine, in altele urat de tot: intai, pentru ca multe loaze de scolari au obiceiul sa sacaie neamul pisicesc; apoi, pentru Literele ar trebui sa pregateasca studenti apti sa stie ca exista o istorie a literaturii, sa discearna intre un gunoi cu actiune si un roman care, cu tot cu actiunea lui (sau fara ea), este o opera literara mare. Ma refer aici, lovind usor covorul cu varful cozii si inducand plictisul, la curente, evolutii, canoane si multe alte lucruri. Nu ajunge sa spui ce se intampla in Madame Bovary, exista o suma de informatii si interpretari la care trebuie sa te referi (macar fugitiv). „Trebuie sa” pentru ca sa nu pari silly si semidoct.
Trecand peste asta, domisoara in cauza foloseste exprimari incorecte si mai mult sau mai putin hazlii. Exemple sunt cu duiumul pe site, dau doar doua pentru ca atentia incepe sa imi fuga spre o buburuza in cautare de prieteni:
În acest roman Tatiana* realizează o remarcabilă distopie, acţiunea petrecându-se într-o comună din Rusia (Fiodor Kuzimici, numele comunei fiind dat de conducătorul acesteia, purtând acelaşi nume) la 300 ani după ce Pământul fusese distrus de o bombă nucleară.
* Tatiana Tolstaia, sublinierea mea.
Dar din pacate problemele sale nu se imbunatatesc, el la servici este in continuare absent si fiind presat de concurenta unui coleg-rival, devine din ce in ce mai dezechilibrat.
Rezumat: mi se pare idiot sa scrii o recenzie in care povestesti toata cartea, fara a face altceva. Mi se pare idiot sa te raportezi la personajele din Madame Bovary doar la modul „acela e un om antipatic”. Mi s-a zburlit coada cand am observat gramatica, punctuatia si logica anumitor enunturi. Asa nu!
🙂
fetita aia e SO unique!
si io [alarmat de’un post al lu dragos c, despre interpretarea ei la bovary] i’am rasfoit acu 2 sapt blogu..
mi se pare sublim cum insira, prin listele ei de lectura/aprozar, faze gen fightclub sau marchizul de sade [!] 🙂
gen
> Stau la casa, dimineata ies in gradina la un capuccino si o tigara, moment de relaxare maxima si pe parcursul zilei fie merg sa vizitez locuri noi, fie la o piscina din apropiere sau pur si simplu stau la umbra smochinului din gradina si citesc cate o carte. (asa cum va spuneam am apucat sa citesc ceva cartulii de Voltaire, Kafka si Marchizul de Sade
@strelnikov – eu ii rasfoiesc din cand in cand blogul, m-a rugat la un moment dat sa ii pun link… am vazut ca l-a distrat si pe dragos, foarte bine 🙂 vezi de citeste compunerea despre Deadeye Dick, vei rade [cu diacritica sau fara, ahaha].
apropo de listele ei, am mai urlat eu ocazional la tineret cum ca Sade si Voltaire si Suskind sunt cititi de obicei pentru prima oara spre inceputul adolescentei. macar pt ca sa stie de ce unii oameni rad cu lacrimi cand cate-un galigan declama ode tip „am plaaaans, vai ce sensibil e ucigasul ala de femei, snif”.
chestia cu smochinul e insa by far the scariest, in aia traiesc paianjeni :s
[offtopic] supertare recenzie ai tras la cartea lu dave!
> Taximetristul nostru încearcă să înţeleagă mecanismele unei societăti care îi poate separa pe copii de părinţii lor; îşi dă seama că nu societatea e de vina, ci femeile, nişte făpturi parşive şi lipsite de înţelegere; îşi închipuie, în final, cum s-ar putea ca ele sa fie puse la punct definitiv. Scrie apoi o carte în care descrie o lume mai bună – în care bărbaţii reuşesc sa clădească o Nouă Londră, rămânând credinciosi vechilor valori ale taximetristilor. Intr-un final ajunge la balamuc, nu înainte de a îngropa Cartea într-un loc doar de el ştiut.
@strelnikov – si nu e asa? 😀 mersi frumos.
>:-)
@smn – mua? 😉