Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 6 decembrie 2011

Autor: Jane Rogers
Titlu: The Testament of Jessie Lamb
Editură: Sandstone Press Ltd, London, UK, 2011; 272 pagini; 7 EUR
Nota dată de mine: *** și jumătate (din 5)

Am auzit de The Testament of Jessie Lamb doar pentru că a fost inclusă pe lista lungă a premiului Man Booker pe 2011. Subiectul romanului mi s-a părut promițător: într-un viitor destul de apropiat (ar putea să fie chiar mâine) omenirea e devastată de o maladie provocată de prioni. Victimele: toate femeile însărcinate, precum și embrionii din pântecele lor. Simptomele: cele ale encefalopatiei spongiforme. Pronosticul: inevitabil, moartea, în câteva zile sau săptămâni de la apariția primelor simptome.

În ciuda acestei premise SF, în The Testament of Jessie Lamb se întâmplă mult mai puține lucruri SF decât te-ai aștepta. Romanul e, de fapt, o scrisoare către un prunc nenăscut compusă de Jessie, o fată de șaisprezece ani care a decis să renunțe la viața sa pentru a aduce pe lume un copil imun la boala prionică. Jessie e o adolescentă ca toți ceilalți, vocea sa nu e deosebită sau memorabilă, alegerea ei fiind până la urmă singurul aspect pentru care romanul merită să fie citit.

Jessie are părinți care o iubesc, are o casă și are șansa să ducă o viață împlinită și mulțumitoare. Ce trebuie ea să decidă e dacă va sacrifica toate acestea pentru ca să ajute omenirea să supraviețuiască. De la primul capitol al romanului tânăra va examina pe rând argumentele părinților ei, ale diverselor asociații și ale medicilor care caută originea epidemiei și posibilitățile de a ieși din impas. Într-un final va lua și o decizie, care poate să ni se pară bună sau rea. Întrebarea e însă cea care contează, până la urmă, și deslușirea raționalului și-a iraționalului din decizia lui Jessie.

The Testament of Jessie Lamb e un roman filosofic, deci, și unul care își face destul de bine treaba: pornind de la un „ce-ar fi dacă” posibil și coerent, explorează posibilitățile de rezolvare a unei probleme etice. Ca avantaj, Jessie Lamb e o adolescentă simpatică, deloc formală și deloc preocupată să scrie frumos și caligrafic; romanul e deci ușor de citit și agreabil, în ciuda explorării filosofice intense.

Ca dezavantaj, The Testament of Jessie Lamb nu e, la drept vorbind, deosebit de originală și nici deosebit de interesantă pentru cineva trecut de vârsta eroinei cărții. Cred că publicul-țintă ideal al romanului acesta este – adolescenții care tocmai descoperă Lumea Sophiei, cărțile lui Nietzsche și, în genere, frumusețile filosofiei literare. Pentru vulpoii bătrâni cartea nu prea are cum să nu pară puțin naivă – nu neapărat pentru că ar simplifica lucrurile, ci mai degrabă pentru că alege o întrebare destul de simplă și pentru că nu trece din punct de vedere stilistic sau literar de nivelul ficțiunii pentru cititorii tineri.

Romanul e deci reușit doar pe jumătate, din punctul meu de vedere. A fost însă o lectură interesantă – întâi pentru că e, se pare, unul dintre cele mai bune romane britanice din 2011, și apoi pentru că din întâmplare l-am citit chiar după ce am încheiat cu un thriller SF care pornește de la aproximativ aceeași premisă. Despre acela am scris în numărul pe decembrie al revistei Nautilus, iar compararea celor două mi-a prilejuit câteva constatări. Una ar fi că boala vacii nebune a fost percepută cu totul diferit în România și în Marea Britanie, pentru ei șocul acelei maladii ducând la fantezii apocaliptice intrate chiar și în mainstream. Alta ar fi că în mainstream sunt luate drept idei inovatoare chestii care în SF s-au făcut demult (și mai bine!), lucru pe care l-am mai constatat deja și cu alte ocazii.

Read Full Post »