Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 24 august 2012

The Pregnant Widow

Autor: Martin Amis
Titlu: The Pregnant Widow
Editură: Vintage, London, 2011; 480 pagini; 10 EUR
Nota dată de mine: spre *** (din 5)

Martin Amis e unul dintre scriitorii contemporani importanți pe care n-am reușit niciodată să-i înghit. Dintr-un motiv sau altul, cărțile (nu prea numeroase) pe care i le-am citit mi s-au părut pretențioase, enervante sau lipsite de prea mult interes. Subiectul romanului The Pregnant Widow mi s-a părut însă îndeajuns de interesant încât să trec peste incompatibilitatea cu autorul și să îi dau o șansă.

Ideea ar fi aceasta: eliberarea sexuală feminină din anii ’60 nu a putut fi gustată decât de generațiile de după cea care a adus-o. Cei și cele care erau în floarea vârstei în timpul sau imediat după numita eliberare s-au aflat în situația ingrată a unei văduve însărcinate: cu modul de viață vechi decedat, dar cu cel viitor încă în pântece.

Toate bune și frumoase până aici. Cadrul și personajele sunt cât se poate de potrivite ideii: un grup de tineri britanici seducători petrecându-și vacanța de vară a anului 1970 într-un castel din Italia numai bun pentru descoperirea avantajelor aduse de noua libertate.

Șocant e faptul că nu se întâmpla de fapt mare lucru, în ciuda unor etern repetate avertismente privind modul în care libertinajul general îi va distruge pe tinerii noștri. Nu prea există de fapt libertinaj, ci mai degrabă dorință și priviri lungi aruncate peste masa de la cină. Și în lipsa acestuia ideea lui Amis se clatină puțin – înțeleg că era vorba să scrie despre modul în care sexul liber îi debusolează și eventual distruge pe cei nepregătiți pentru el, dar pentru asta ar fi fost nevoie să scrie despre sexul liber, nu despre niște tineri care suspină în mod pașnic și în mare parte cast unul după altul. Cred că pot spune liniștită că mijloacele n-au fost adaptate deloc scopului literar al lui Amis și că produsul final dă impresia puțin jalnică a unui bătrânel scandalizat de faptul că femeile pot pronunța măscări și pot face plajă fără sutien. Ceea ce nu cred că e efectul scontat.

Singurul motiv pentru care merită să citești romanul acesta mi s-a părut acela că unul dintre tineri, literat de felul lui, citește pentru prima oară romanele clasice ale literaturii engleze și le comentează pe scurt dar cu delicii. Aici Amis e așa cum am auzit că ar trebui să fie – coroziv, nedrept și groaznic de amuzant. Mai există și câteva povești secundare demne de interes, cum ar fi cea a unei fete care se pierde în iubiri scurte și violente. Dar grosul cărții e lungit, lipsit de zvâc și, din păcate, destul de plictisitor. Se vede cu ochiul liber că Amis e un scriitor bun, nu pricep însă prea bine de ce a scris o carte atât de neconvingătoare.

Rog deci onoratul public să îmi sugereze ce aș putea să mai încerc să citesc, eventual pentru a-mi schimba părerea despre autorul acesta. Sau pentru a o confirma definitiv.

Read Full Post »