Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Galileo’

Galileo

Revista a ajuns la mine abia joi, dupa o asteptare indelungata; arata foarte bine, solida, bine tiparita, bine legata, nu dor ochii de la citit. In total are 240 de pagini, arata ca o carte mai subtirica (A5) si are un cert aer de „made by professionals”.

In cuprins am gasit doua texte romanesti, trei straine, un interviu (cu Joe Haldeman) si patru eseuri. Despre interviu nu am multe de spus, e informativ si condus OK, dar autorul e cam bursuc. Doua dintre eseuri trateaza teme de interes arzator (filmul Avatar si sexul in cartile SF pentru adolescenti), celelalte doua sunt mai degraba bibliografice (opera lui Ion Hobana si cea a lui Ray Bradbury); am dat dovada de superficialitate preferendu-le pe primele, bineinteles, dar stiu ca in momentul in care mi se va face dor de cei doi clasici o sa imi prinda bine celelalte.

Nuvelele si povestirile:

* James Patrick Kelly, O sansa din 10 la puterea a saisprezecea (premiul Hugo, 2000): un text foarte bun despre un baiat de 12 ani care se intalneste cu un om din viitor chiar in timpul Crizei Rachetelor din Cuba. Cei doi au o minuscula sansa de a schimba lumea prin curajul si puterea lor. Nuvela e scrisa tandru, casnic, cu atentie la ceainice, fotolii si colectii de reviste; povestea e destul de simpla de fapt, dar m-a prins cumva. Nota: 9/10

* Liviu Radu, Doi batrani, pe o banca…: incepe ca o poveste de dragoste, devine un dialog specializat despre cercul literar prin care se invartea autoarea lui Frankenstein si apoi poveste cu strigoi/vampiri. Finalul mi-a placut, inceputul la fel, mi s-a parut ca unele teorii dinspre mijloc sunt nitel trase de par (se poate sa nu fi avut suficienta rabdare). Un text destul de specializat (mie nu imi place romanul gotic…), sigur mai gustat de cei cu interese mai compatibile cu cele ale personajelor. Nota: 5/10

* Sebastian A. Corn – Vonu: Romania a ajuns o imensa corporatie numita OYO care vinde clone in lumea intreaga; tot ea fabrica si gadget-uri cu ajutorul carora poti comunica telepatic, intra pe retea si cate si mai cate; autostrazile brazdeaza teritoriul OYO (iar ironia textul) si teroristii musulmani intampina o rezistenta feroce din partea bravilor cyberluptatori corporatisti.
Multe idei interesante si mult amuzament, desi unele conexiuni mi s-au parut un pic fortate. Nota: 8/10

* Norman Spinrad, Jurnale din anii molimei: sau cum un scriitor bun te poate face sa inghiti multe. O distopie cum scrie la carte, cu o maladie care scapa de sub control, morti nenumarati, ghetouri si armate trimise sa faca bine prin cat mai mult rau. Jurnalele mai multor oameni care-au trait acele vremuri ne sunt puse la dispozitie de urmasii lor, oameni care au ajuns sa traiasca intr-o lume mai buna. Citim despre viata catorva dintre cei care O Luasera (pe ea, boala care distrugea imunitatea si se transmitea pe cale sexuala sau intravenoasa), inchisi in rezervatii sau inrolati in armata pe post de carne de tun; citim si despre cativa dintre cei care nu Au Luat-O inca, inchistati si ei de reguli sanitare nenumarate. Cand gasirea unui remediu care sa O distruga pare posibila, cele doua tabere se intalnesc si pornesc lupta (cu mitraliere si grenade) impotriva Sa. Spre finalul cartii isi face tot mai des aparitia zeul cel din masina, dar cea mai mare parte a nuvelei e ireprosabila. Nota: 9/10

Per ansamblu Galileo e o revista buna, foarte buna chiar; am citit-o cap-coada si cu doar vagi pierderi de atentie in partile de bibliografie; continutul e valoros si demn de pastrat in biblioteca; prezentarea grafica e fara pata. Exista doar doua chitibusuri pe care eu le-as fi facut altfel: as fi pus inaintea textelor casetele care-i prezinta pe autorii lor (nu dupa texte) si as fi precizat URL-uri de bloguri si site-uri colaterale ale autorilor acolo unde este cazul. Ii dau nota generala 8/10 pentru ca sa fie loc de crescut, am inteles ca in numarul 2 ne asteapta un festin si mai generos 🙂

Later edit: Drace, am uitat sa spun doua cuvinte despre povestirea lui Haldeman (Mortuare); mortii ii mananca pe cei vii, in Vietnam. Or do they?! Cam 3/10 i-as da, pur si simplu ma enerveaza.

Anunțuri

Read Full Post »