Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘literatura peruviana’

Visul celtului

Autor: Mario Vargas Llosa
Titlu: Visul celtului (El sueño del celta, 2010)
Editura: Humanitas, București, 2011; 458 pagini; 49 RON
Traducere: Marin Mălaicu-Hondrari
Nota dată de mine: **** și un pic (din 5)

Cel mai recent roman al lui Llosa e unul biografic: în centrul său îl avem pe Roger Casement, un personaj care a suscitat, pe rând, admiraţie şi dispreţ şi care a fost în capabil, în ochii contemporanilor săi, de un curaj izbitor şi de-o infamie ieşită din comun.

Casement s-a născut în Irlanda în 1864 şi a fost executat la Londra în 1916, în urma unui proces în care fusese acuzat de înaltă trădare. A servit de tânăr în corpul diplomatic al Marii Britanii, fiind însărcinat cu elaborarea a două rapoarte despre situaţia băştinaşilor din Congo și din Peru care au zguduit lumea în care trăia. A fost înnobilat în 1911, cu puţin timp înainte de a se retrage definitiv din corpul diplomatic pentru a inaugura cariera de naţionalist irlandez radical care va duce în final la executarea sa.

Visul celtului alternează capitole despre ultimele luni de viață ale lui Casement, petrecute la închisoare, şi capitole care narează viaţa personajului de la copilăria irlandeză şi până la încarcerare. Casement a dus, nu încape îndoială, o viaţă interesantă şi despre care mi-a plăcut să citesc. Călătoriile prin Congo alături de marii exploratori ai epocii şi cele în sus pe Amazon sunt pasionante, iar contrastul dintre imaginea europenilor despre colonii şi realităţile locale e uimitor. Cititorul nu are cum să nu simpatizeze cu Casement, pare-se primul consul britanic care a avut empatia necesară pentru a-și da seama că populaţiile băştinaşe suferă şi care a avut curajul să documenteze toate ororile comise de europeni în numele civilizării populaţiilor locale.

Rapoartele lui Casement au fost primele care, printr-o documentare atentă și prin adunarea a incredibil de multe dovezi, au dovedit fără drept de apel că ceea ce se petrecea în colonii era inuman. Efectele rapoartelor lui au fost diverse, de la ruinarea companiilor de comerţ cu cauciuc la pierderea drepturilor anumitor entităţi de a controla coloniile. Casement a câştigat un titlu nobiliar, nenumărate boli şi convingerea că independenţa se poate cuceri doar prin forţa armelor. Acest ultim lucru l-a îndemnat să călătorească în Germania după izbucnirea Primului Război Mondial pentru a negocia sprijinul militar al acestei ţări pentru naţionaliştii irlandezi.

Llosa îşi construieşte inteligent romanul, izbutind să îi dea însemnătate vieţii lui Roger Casement şi să o lege de o multitudine de probleme politice sau sociale. Diferitele părţi ale cărţii ne vorbesc despre corupţie, despre lăcomie, curaj şi despre greşelile pe care oamenii buni le pot face atunci când au posibilitatea de a schimba cursul istoriei. Parcă pentru a răspunde juriului premiilor Nobel romanul clădeşte o cartografie clară a structurilor de putere cărora li s-a supus Casement de-a lungul vieţii şi despre rezistenţa, revolta şi înfrângerea sa.

Ficţional în roman e modul în care Llosa tratează problema jurnalelor intime ale personajului său. Casement ar fi putut fi graţiat de guvernul britanic, luând în considerare serviciile nepreţuite aduse acestuia, dar publicarea în presa vremii a unor fragmente de jurnal care narau aventuri homosexuale promiscue şi conturau imaginea unui prădător sexual lipsit de ruşine i-a pecetluit soarta. Llosa alege explicaţia jurnalului intim inventat, presupune că personajul său era homosexual, dar că întâlnirile povestite în jurnale erau inventate. În realitate nimeni nu ştie dacă acele jurnale sunt adevărate sau nu, mulţi istorici indicând faptul că există numeroase discrepante şi puncte de întrebare şi indicând faptul că Reginald ‘Blinker’ Hall, directorul serviciului de informaţii care a pus la dispoziţia presei jurnalele în cauză, era vestit pentru organizarea unor campanii de defăimare bazate pe documente falsificate.

Alegerea lui Llosa de a ignora controversa şi a indica doar într-o notă de sfârşit faptul că a sărit peste anumite lucruri nu mi s-a părut neapărat bună, mai ales că ar fi fost un prilej foarte bun să lege campania contra lui Casement de cea desfăşurată în Peru pentru a-l distruge pe judecătorul trimis să îi judece pe cei responsabili de atrocităţile de pe plantaţiile de cauciuc.

Alt reproş nu am însă să îi fac autorului; romanul te prinde repede în mrejele sale, îţi creează o imagine foarte bună despre locurile şi persoanele invocate, discută nenumărate probleme ale epocii pe care o tratează şi, poate cel mai bun lucru, te face să îl cunoşti pe un om pe care nu ai cum să îl uiţi mai apoi.

Anunțuri

Read Full Post »