Autor: George R. R. Martin
Titlu: Iureșul săbiilor
Editura: Nemira, Nautilus Fantasy, Bucuresti, 2009; 1784 pagini; 99.90 RON
Traducere: Laura Bocancios
Titlul original: A Storm of Swords (2000)
Nota data de mine: * * * * * (din 5)
A treia carte din seria asta mi s-a parut cea mai faina de pana acum; daca pe primele doua le-am citit relaxat, de Iureșul săbiilor nu m-am putut indeparta. Am retrait senzatiile lecturilor de aventuri din copilarie, cand citeam cat e ziua de lunga si apoi ma intristam cand gatam cartea. Nu inteleg cum a putut cartea asta sa rateze premiul Hugo in favoarea lui Harry Potter; si aia e OKish, dar mult, mult mai modesta.
Cateva impresii (atentie la spoilere; nu-s multe, dar nu vreau sa fiu injurata):
* Cartea e structurata la fel ca primele doua, cu cativa povestitori care alterneaza la cuvant. Apar doi povestitori noi, Jaime Lannister si Sam Tarly.
* N-am avut nici de data asta probleme cu numarul personajelor; e destul de clar care-i care si le-am tinut destul de bine minte povestile.
* Nu stiu cat de atasat e GRRM de personajele lui (am citit ca i-a fost destul de dificil sa scrie capitolul cu Nunta Rosie), dar pe la mijlocul volumului 3 ma intrebam daca o sa mai lase pe cineva in viata; eu sunt incantata ca personajele mele preferate au reusit cumva sa se strecoare si au scapat toate (ma rog, cu Cainele e mai discutabil, dar eu sunt convinsa ca e OK).
* Dupa cum spune si Balin Feri aici, Iureșul săbiilor pare rupta din viata: uneori shit happens, indiferent cat de inteligent sau de bun si drept esti. Uneori personajele si-o fac cu mana lor (a se vedea clanul Stark, a caror tampenie continua sa ma uimeasca); dar altele cad victime unor imprejurari idioate si imposibil de prezis. Cel mai mult m-a uimit cum a scapat GRRM de Tywin; omul parea sa se fi asezat confortabil in scaunul de regent, toata lumea era a lui, si apoi paf!
* Mi-a mai placut faptul ca oamenii din carte se schimba, sau ajungi sa ii intelegi cand li se da cuvantul. Jaime Lannister a fost o surpriza, la ceilalti a fost mai previzibila evolutia. Mi-a mai placut si ca GRRM creeaza o lume completa, pana la cele mai mici detalii: dincolo de batalii si de intrigi, aflam cum traiau popoarele din lumea asta medievala, obiceiuri, stiluri de viata, sisteme economice, legende si cantece.
* Este deja destul de clar de unde vine numele seriei si ce-i cu „focul” si (partial) cu „gheața”. Deocamdata cei cu focul par servitorii maleficului; dar e posibil ca si ceilalti sa fie servitorii aceluiasi.
* Epilogul e sinistru; din nou, GRRM m-a surprins – credeam ca ii placea de Cat.
* Traducerea mi s-a parut cea mai buna de pana acum; n-am mai gasit urma de greseala si inconsecventa, textul curge frumos, se pastreaza atmosfera din textul original (mi-am aruncat un ochi peste o editie in engleza).
Odata cu Iureșul săbiilor intru si eu in clubul select al celor care asteapta cu nerabdare crescanda sa apara A Dance with Dragons si urmatoarele doua carti din serie. Ar fi frumos ca macar de data asta sa respecte GRRM datele pe care le-a dat – pana cand apare la noi A Feast for Crows ar aparea la ei A Dance with Dragons si s-ar putea purcede la traducerea ei. Si sper sa nu avem de asteptat inca 10 ani pentru ultimele doua din serie…
„cum a scapat GRRM de Tywin; omul parea sa se fi asezat confortabil in scaunul…”
hahaha! ce sadica!
@gingav – Heh 🙂 Dupa cum raporta fiu-su, macar am aflat ca povestea cu aurul nu-i pe bune.
Hei, Jaime normal că avea un motiv bun:D, doar nu l-a omorât pe Aerys pt. că auzea voci.
Păi sper că i-a fost tare greu să scrie partea cu Nunta Roșie, pentru că cititorilor tot greu le-a fost să o citească. Așa că suntem chit.
Totuși, epilogul mi-a luat o piatră de pe inimă. Chiar dacă mi s-a părut puțin tras de coadă… adică, cine supraviețuiește în condițiile alea?
offtopic: maaaaama, ce fain!
citesti pla, esti singura persoana pe care-o cunosc care citeste pla. abia astept sa citesc despre, sa aflu cum ti s-a parut.
@dragos c – Dupa primele 50 de pagini pot zice ca-mi place 🙂 De la introducere, de fapt. Pla era de mai mult timp pe lista cu autori „de citit”; acum am ajuns la el. Si mai offtopic: ma intrebai mai demult de Intoarcere la Brideshead; pot raporta acum ca am abandonat-o la jumatate, nu ma interesa ni-mic din ce balmajea Waugh pe-acolo.
@Silvanna – De Jaime mi-a placut cand s-a intors dupa Brienne si cand s-a vazut cat de mult tine el la frate-su.
Despre Nunta Rosie: daca is imbecili… Eu nu eram prea atasata de nici unul din ei, dupa toate idioteniile pe care le-au facut in primele doua volume. Ma asteptam sa o pateasca; mai rau mi-a parut de Arya, din toata povestea. Dar o sa o scoata ea la capat cumva – pariu ca o sa ii cafteasca pe toti? 🙂
Epilogul mi s-a parut sinistru pt ca nu stiu cine si-ar dori sa supravietuiasca in conditiile alea; nu cred ca mai e in toate mintile respectiva.
ce prompta!
mersi, mersi! ma bucur ca nu sunt singurul care il respinge pe acest evelyn – creator de capodopere, dupa critica anglo-saxona!
ma bucur ca-ti place pla!
@dragos c – M-ai prins pe net 🙂 De Evelyn mi-a placut mult de tot o carte – The Loved One (1947); e scurta si percutanta. O satira a obiceiurilor occidentale privind inmormantarile. Pe aia ti-o recomand, daca dai de ea si daca mai ai vreun chef de Waugh. Mi s-a parut OK si Un pumn de tarana, nu-i ceva super-extra dar nu-i nici infama. Asta cu Brideshead-ul e o zeama lunga.
Ce poate sa faca Martin asta din tine 🙂 Cred ca e prima recenzie la care vad ca dai 5 stele din 5 si e prima la care te vad asa overenthousiastic. De obicei esti mult mai rece si asezata, dar asta e hot, hot, hot :))
@Vlad Puescu – Scrie frumos mosul si a reusit sa ma prinda in mrejele sale 🙂 Am mai dat cate 5 buline – Cavalerului inexistent al lui Calvino, lui Henderson, regele ploii al lui Bellow, domnilor Arthur&George ai lui Barnes… Rar si entuziasmat, tot ca la GRRM.
Si… cand apare A Feast for Crows? 😀
Am incercat in toate felurile sa iasa anul acesta, dar nu se poate. De citit se citeste repede, de tradus… si de redactat… Plus ca eu unul nu sunt de acord cu grabirea traducerii, pentru ca apoi incep comentariile cu scapari si etc., inevitabile cand nu ai destul timp sa faci revizia ca lumea si asa mai departe. Iar presiune e din toate partile…
Sper de asemenea ca Martin sa-si ia all the time he needs. Mai bine asa decat sa iasa mai repede si sa dezamageasca. King a scris 30 de ani la DT, de ex. Let the man do his thing.
Mi se pare ca ne taiem singuri craca de sub picioare (nu ma refer la tine aici, e vorba de contextul general; si e un of! pe care il tin de demult)
@Vlad Puescu – Nu-i graba; cativa ani tot va mai dura scrisul seriei. Si sunt o gramada de alte carti faine pe care le pot citi intre timp 🙂 Sunt de acord cu tine, decat graba&fusereala mai bine maraituri de la unii-altii.
Doamne, dă-i viață să termine seria. Este singurul care m-a captat în halul ăsta.
Of, speram ca la Gaudeamus să fie gata :(. Dar da, decât o traducere proastă și greșeli în puține luni, mai bine mai mult, dar să iasă bine.
P.S. – Păcat că în ”A Feast for Crows” nu apare prea mult Dany. Zău că mă interesează cum și dacă ajunge în Westeros cu dragonii ei.
@Silvanna – Cred ca in A Dance with Dragons o sa fie muuult despre dragoni (daca nu cumva face GRRM misto de cititori). Si mie imi place de ei.
Mai multe detalii veti afla in curind despre aceasta serie minunata si superba!
@adina si toata lumea: ca cineva care abia s-a apucat de serie (da’ a citit aproape toata ‘Urzeala’ in doua zile de mers la birou:); fratilor, ce-i cu entuziasmul asta? e bun, nimic de zis, insa probabil continua formidabil, altfel nu-mi pot explica de ce il compara toata lumea cu Tolkien; serios, nu se poate, Tolkien este trei clase peste in LOTR…
si apropo de atitudinea lui Martin cu privire la propriile personaje: exact asta ma gandeam aseara, ce ma deranjeaza, ce ma deranjeaza, totusi la cartea asta? si mi-am raspuns: nepasarea autorului fata de personaje; il doare in batista de ele, se vede clar; iar la mine asta se numara la defecte, fiindca daca el nu le iubeste nici eu nu le pot iubi…
@capricornk13 – Primele doua carti din serie nu m-au entuziasmat atat de mult (am si scris aici pe blog ca mi se par ciudate remarcile despre detronarea lui Tolkien). A treia… vezi tu dupa ce o citesti 🙂 Pe mine m-a prins.
Dar remarcile despre detronare mi se par si acum tot ciudate – ii o discutie inutila, unora le place mai mult Martin, altora Tolkien; cred ca in enciclopediile si topurile SF&F o sa ramana la loc de cinste amandoua seriile (LOTR si asta a lui Martin).
Eu m-am atasat de cateva personaje din Cantec de gheata si foc – si deocamdata sunt multumita pt ca par sa nu o duca atat de rau. Probabil ca mi-ar fi placut mai putin de Martin daca se hotara sa le casapeasca taman pe astea. Dar asa, mi se pare interesanta impresia de „viata adevarata”.
Nu uita Adina ca mai urmeaza niste carti si s-ar putea sa ramai si fara personajele de care te-ai atasat ;))
@ionut – Grmbl, nu-mi aminti 🙂
[…] https://adinab.wordpress.com/2009/08/19/cantec-de-ghea%c8%9ba-%c8%99i-foc-3/ […]
va rog ajutati-ma sa-mi spuneti in ce ordine sa citesc aceasta serie de gheata si foc. Tocmai am cumparat de la nemira toata seria
multumesc
@Andriescu – Urzeala tronurilor -> Inclestarea regilor -> Iuresul sabiilor -> Festinul Ciorilor
Super tare! I loved it! Tocmai am terminat Iuresul sabiilor si mi s-a parut formidabila…Acuma mi-i umpic groaza sa ma apuc de Festinul Ciorilor…ca o sa raman in plop pana apare urmatoarea 🙂
@John Doe – Eu is in plop 🙂 Abia astept „Dansul dragonilor”.
inseamna ca sunt fericit. acum sunt la capitolul Nuntii rosii si decesului prin sucombare 🙂 a capilor Stark. Nu am citit capitolul, dar nu m-am putut stapani si l-am frunzarit. Mi s-a cam rupt sufletul. Ceea ce ma bucura este faptul ca am inceput mai tarziu seria. Am auzit ca va iesi filmul, mi-a placut cum suna si am inceput cartea. Filmul inca nu l-am vazut, dar am inteles ca unora li s-a parut excelent. ma rog, ideea este ca, incepand mai tarziu cartea, acum voi prinde sa citesc fara a astepta si cea de-a 5-a carte. Cat despre modul in care scapa de personaje extraordinare, indiferent cat de mult ma oftic, nu am cum sa nu-l apreciez pe Martin. M-am saturat de stereotipuri si, scuze, necontestandu-i arta scriitoriceasca, Tolkien nu s-a dezbarat de niciunul dintre eroii sai. Acolo este un exemplu clar de good prevails in any circumstances. Aici… totul sta in cumpana. Si este fantastic sa vezi ca personajele care par a fi negative initial, in fapt nu sunt atat de rele pe cat crezi :). O serie excelenta cu adevarat!
[…] Vol 3 – Iuresul sabiilor (A Storm of Swords) : capricornk13, adinab […]